Produse‎ > ‎Acasa‎ > ‎

Carţi

DIABETUL SE VINDECĂ?

Dovezile științifice arată că da

 



Milioane de adulți din întreaga lume suferă de diabet, de patru ori mai mulți decât în anul 1980, potrivit primului raport privind cazurile de diabet la nivel mondial publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care subliniază amploarea enormă a acestei boli cronice.

„Diabetul progresează. Nu mai este o maladie predominantă din țările bogate, diabetul fiind în creștere necontenită peste tot, însă într-o manieră mai accentuată în țările cu venituri medii”, a afirmat directorul general al OMS, Margaret Chan, în prefața raportului pe această temă.

OMS estimează că 422 de milioane de adulți aveau diabet în anul 2014, la nivel global, comparativ cu 108 milioane în anul 1980. În 2012 diabetul a ucis 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, la care trebuie adăugate cele 2,2 milioane de decese cauzate de boli legate de diabet, ceea ce duce la un total de 3,7 milioane de decese.

Diabetul zaharat este a 5-a cauză de deces la nivel mondial, reducând în medie speranţa de viaţă a persoanelor afectate cu 10%, comparativ cu persoanele sănătoase, afirmă medicii.

Lumea pierde lupta cu diabetul, au atenţionat experţii în medicină, citaţi de Reuters.

Majoritatea bolnavilor suferă de diabet de tip 2 şi boala se răspândește, pentru că tot mai mulţi oameni adoptă un stil de viaţă occidental şi urban.

Ultimele date furnizate de Federaţia Internaţională pentru Diabet arată că, la nivel mondial, incidenţa bolii în rândul adulţilor este de 8,4% şi că în 2012 existau 371 de milioane de cazuri. Organizaţia apreciază că, până în 2035, numărul cazurilor va creşte cu 55%, ajungând la 592 milioane.

Asa cum arătam, „Lupta dusă pentru a proteja oamenii de diabet şi de complicaţiile sale este pe cale de a fi pierdută”, spune Federaţia.

Diabetul duce la complicaţii grave pentru sănătate, cum ar fi tulburări de vedere, afecţiuni ale rinichilor şi inimii. Ignorat, poate duce la moarte prematură.

Potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Diabet, anual se înregistrează 5,1 milioane de decese din cauza acestei boli, adică unul la şase secunde.

„Lucrurile par să meargă tot mai rău de la un an la altul”, arată David Whiting, epidemiolog și specialist în sănătate din cadrul federației.

„Constatăm în toată lumea că numărul cazurilor de diabet crește”, adaugă el, apreciind că este necesară o strategie care să cuprindă toate componentele societății, aptă să ducă la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare și să promoveze stiluri de viață mai sănătoase.

Specialiștii consideră că 175 milioane de oameni nu știu că au diabet și, prin urmare, un număr mare de persoane se îndreaptă, fără să știe, spre complicațiile pe care le implică boala. Majoritatea sunt din țări cu venituri mici sau medii, unde accesul la îngrijiri medicale este mai dificil decât în Statele Unite și Europa. Țara cu cei mai mulți diabetici este China, unde se anticipează creșterea numărului de cazuri de la 98,4 milioane în prezent la 142,7 milioane în 2035. Însă cea mai mare incidență a bolii se întâlnește în Pacificul de Vest, unde peste o treime din adulții din Tokelau, Micronezia și Insulele Marshall sunt diabetici.

O parte dintre persoanele cu diabet riscă să dezvolte retinopatie diabetică, complicaţie a diabetului zaharat, care afectează vasele de sânge de la nivelul retinei şi care poate cauza, în cazuri grave, pierderea parţială sau totală a vederii.

În lume, sunt peste 93 de milioane de persoane care au diabet şi care se confruntă şi cu retinopatie diabetică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că aproape 2% dintre persoanele care suferă de diabet de peste 15 ani au orbit complet, iar alte 10% au dezvoltat afecţiuni severe ale vederii.

O altă complicaţie a diabetului o reprezintă neuropatia diabetică, care este şi cea mai frecventă. Peste 50% dintre persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică, în urma deteriorării nervilor din cauza glicemiei şi a tensiunii arteriale mult prea ridicate. Neuropatia diabetică înseamnă, pentru persoanele cu diabet, un risc de circa 25 de ori mai mare de a suferi o amputaţie, comparativ cu persoanele sănătoase. De multe ori, simptomele neuropatiei diabetice pot să nu fie vizibile, astfel că screeningul periodic este extrem de important pentru depistarea leziunilor timpurii ale nervilor şi asigurarea îngrijirii necesare, astfel încât să poată fi evitată progresia afecţiunii, care duce la apariţia ulceraţiilor şi, în situaţii foarte grave, la amputaţii.

Diabetul zaharat poate provoca şi disfuncţii ale rinichilor (nefropatie diabetică).

Bolile renale sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu diabet, comparativ cu restul populaţiei, iar între 20% şi 50% dintre persoanele care au nevoie de dializă suferă de diabet, arată IDF. Şi mai grav este că durata de supravieţuire a persoanelor cu nefropatie diabetică în stadiu avansat, care au nevoie de dializă, este, în medie, de numai trei ani.

Bolnavii ar trebui să se întrebe, eu de ce m-am îmbolnăvit?

Să nu uităm că toți oamenii înainte de a deveni bolnavi au fost sănătoși, însă ceva a intervenit în traseul destinului lor prin viață și le-a adus suferințe inimaginabile.

Unii se vor grăbi să spună că stresul este de vină, alții că poluarea, dar puțini vor fi aceia care vor recunoaște că ignoranța și obiceurile proaste i-au adus în situația în care se găsesc.

Cartea aceasta vă aduce informație științifică, obținută prin studii științifice, „ortodoxe”, așa cum arată și dr.Thomas Colin Campbell, profesor de Biochimie Nutrițională la Universitatea Cornell, citez:

„...există un segment al cercetării medicale care, în mod obiectiv, cu dovezi științifice pertinente, definește din ce în ce mai clar rolul și locul nutriției ca act medical, atât în păstrarea sănătății, cât și în recuperarea din starea de boală.”

Această carte nu vă oferă „pește”, ci „o undiță cu care să prindeți pește.”

Așa că, dacă aveți informații diverse, hotărârile și acțiunile voastre vor fi cântărite în funcție de acestea, putând deveni un instrument cu care să operați pentru a alege ce este bun și folositor pentru voi.

Este bine să ținem seamă de îndemnul lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gânditor indian care se crede că ar fi trăit între 560 î.Hr. și 480 î.Hr., care spune: „nu accepta nimic, nu respinge nimic, trece totul prin filtrul minții tale.”

Diabetul este strâns legat de nutriție, este o boală a abundenței. Trăim în belșug alimentar și anumite boli de care murim sunt cauzate de acest lucru. Mâncăm mult și prost și asta ne ucide. Trist este că nu realizăm că facem ceva rău, pentru că: „așa face toată lumea.”

În ultimele decenii s-a produs o adevărată explozie de boli, cu punctul de plecare în alimentație. Probabil cunoașteți oameni care suferă de boli de inimă, cancer, accidente vasculare cerebrale, boala Alzheimer, obezitate sau diabet. Puțini dintre aceștia știu că sunt victimele alegerilor lor alimentare.

Să luăm doar diabetul, ni se spune că este o boală de metabolism, dar, înțelegem oare cu adevărat că este vorba de nutriția noastră, care ne dă peste cap metabolismul?

Agitația lumii moderne și tehnologia ne-au schimbat ireversibil stilul de a ne hrăni. Am trecut de la alimente simple și hrănitoare la alimente procesate, dezechilibrate și suntem doar la un pas de mâncarea produsă în laborator. Schimbările în privința alimentației ne afectează tot organismul. Suntem ceea ce mâncăm, spun cei mai mulți specialiști în nutriție. În ultima vreme însă foarte puțini dintre noi știu exact ce consumă, suntem vrăjiți de ambalajele colorate, realizate de producătorii care doresc să vândă cât mai mult și de campaniile agresive de marketing.

Problemele de sănătate ale omenilor sunt și devin în fiecare zi tot mai copleșitoare. Extinderea galopantă a bolilor cronice degenerative (boli cardio-vasculare, cancer, obezitate, diabet, boli autoimune, boli neuro-psihice, boli ale aparatului locomotor etc.) îngrijorează pe toată lumea. Fără îndoială că în patogeneza acestor boli nutriția are un cuvânt greu de spus. Potrivit unei cercetări realizate în SUA, un american consumă în medie, la o masă, cu 570 de calorii mai mult decât în 1977. O explicație ar putea fi tipul mâncării, dar și faptul că porțiile sunt mai mari, iar gustările dintre mese, mai dese. „În urmă cu 30 de ani aveam trei mese pe zi, iar o gustare însemna un ceai neîndulcit. Acum, oriunde te uiţi vezi mâncare”, susţine profesorul Barry Popkin.

Stilul alimentar a determinat şi apariţia unor fenomene îngrijorătoare: populaţia planetei este mai grasă ca niciodată, iar un sfert dintre oameni suferă de obezitate.  

Dr. Thomas Colin Campbell, profesor de Biochimie Nutrițională la Universitatea Cornell, radiografiază destul de exact nutriția modernă, arătând că, citez:

„Tradiţia culinară, obiceiurile alimentare ale fiecărui popor şi individ, corelarea acestora cu evenimente sociale multiple (sărbători, experienţe şi evenimente de grup dintre cele mai diverse), structurarea unor plăceri gustative determinate uneori de intensitatea fenomenului de dependenţă şi exploatarea acestora de o întreagă industrie, adesea organizată în giganți financiari, care ajung să manipuleze prin politicile de marketing grupuri enorme populaţionale, deseori la scară planetară, toate acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care domeniul nutriţiei sănătoase pare adesea unul dificil.Şi nu în ultimul rând, sistemul sănătății este adesea neconvingător, confuz, manipulat, iar pentru că domeniul miroase puternic a bani, nici şarlatania nu se dă înapoi să se înfrupte de la această masă copioasă.
Cu toate acestea, există un segment al cercetării medicale care, în mod obiectiv, cu dovezi științifice pertinente, defineşte din ce în ce mai clar rolul şi locul nutriţiei ca act medical, atât în păstrarea sănătăţii, cât şi în recuperarea din starea de boală”.

Statisticile privind diabetul sunt sumbre. Prof. C. Ionescu-Târgovişte arată că:

„Predicţiile pentru anul 2025 sunt îngrijorătoare şi conform aprecierilor IDF/OMS, prevalenţa diabetului zaharat (DZ) va atinge 9%. DZ tip 2 reprezintă 80-90% din totalitatea cazurilor de diabet zaharat şi este mai frecvent întâlnit la persoanele supraponderale sau obeze. Are de multe ori o perioadă lungă asimptomatică în care pacienţii nu sunt diagnosticaţi. Există studii care arată că la momentul diagnosticului, mai mult de jumătate din pacienţi aveau una sau mai multe complicaţii cronice ale diabetului zaharat. Diabetul zaharat este asociat cu un număr mare de complicaţii cronice al căror rezultat final este diminuarea calităţii vieţii şi mortalitate prematură”.

De aceea, sperăm din tot sufletul, că prin efortul nostru de a scoate la lumină aceste studii științifice să aducem în atenția publicului informație importantă și utilă. Dacă această informație va fi de folos unui singur om, obiectivul nostru a fost atins, pentru că știți cum se spune: „salvezi un om, salvezi o lume”.

Pentru a cumpăra cartea intrați AICI

 

SelectionFile type iconFile nameDescriptionSizeRevisionTimeUser