Calcifierile oculare

Ochii sunt cele mai importante şi cele mai utilizate organe ale corpului nostru, deoarece îi folosim în orice mod posibil: pentru a vedea lucrurile, pentru a citi, a lucra şi chiar pentru a comunica. Prin ochi primim cele mai multe informaţii despre lumea exterioară. După calculele unui cercetător 80% din amintirile pe care le păstrăm sunt înregistrate prin vedere. Ochiul are rol de a ne furniza informaţii - sub forma unor imagini colorate - despre adâncimea, distanţa, şi mişcarea obiectelor. Mişcându-i în sus, în jos şi lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne înconjoară. 

Iată câteva informații uimitoare despre aparatul ocular: ochiul uman poate transmite 1,5 milioane de mesaje simultan. Pe parcursul unei singure zile, ochiul se mișcă de peste 100.000 de ori. În fiecare ochi există un număr de 137 de milioane de terminații nervoase, ce rețin orice mesaj vizual trimis de la ochi spre creier. Celulele cu bastonașe sunt în număr de 125-130 de milioane, iar celulele cu conuri sunt în număr de 5-7 milioane. Cei ce se ocupă de goblen-uri disting până la 14.000 de nuanțe de culori, iar textiliștii 40 de nuanțe de negru.

Există mai multe tipuri de probleme oculare şi tulburări vizuale. Acestea includ vedere înceţoşată, halouri, pete oarbe, corpi străini şi alte simptome. Vedere înceţoşată este pierderea clarităţii vederii şi incapacitatea de a vedea detalii mici. Unghiurile moarte (scotoamele) sunt"găuri" întunecate în acelaşi câmp vizual, în care nimic nu poate fi văzut.

Printre cauzele vederii încețoșate se numără un glob ocular prea alungit sau prea aplatizat (miopie și hipermetropie), sau  defecte de curbură a globului ocular (astigmatism). La vârsta mijlocie cristalinul începe să se rigidizeze (prezbitism), astfel încât este tot mai greu să focaliz
ăm asupra obiectelor apropiate. Alte afecțiuni care provoacă o tulburare accentuată a vederii sunt opacizarea cristalinului (cataractă), exces de lichid în ochi (glaucom) și schimbări la nivelul retinei provocate de degenerarea maculară. 

Se cunoaşte mai puţin că multe din problemele de vedere sunt strâns legate de un fenomen numit generic calcifiere ectopică la nivel ocular. Putem afirma fără să greșim că această calcifiere este cauza multor probleme oculare și nu doar un efect.


Calcifierea ectopică oculară este un proces complex care duce la depunerea de săruri de calciu (carbonați și fosfați) în diferite structuri moi ale aparatului ocular: conjunctivă, sclera, cornee, retină, etc. Iar rezultatul procesului este o întărire a țesutului, care presupune o anumită rezistență la solicitări mecanice. Se formează pete albe calcifiate în diferite zone oculare, care pot determina modificări structurale ale ţesuturilor oculare.

Când calciul precipită (devine solid) în sclera ochiului (albul ochiului), provoacă o senzație neplăcută, de corp străin: pacientul se plânge că are senzaţia de nisip în ochi, și conjunctiva foarte înroșită.


În condiții normale, procesul de calcifiere are loc doar la nivelul osului: dar, o dată cu înaintarea în vârstă pot apărea calcificări în mai multe alte depozite: cartilaj (de coastă, laringian), plex coroid, glanda pineală, pereţii arterelor etc. Procesul este însă foarte frecvent în cursul a numeroase stări patologice. În general, putem distinge trei tipuri de calcifieri: calcifieri distrofice, metastatice și eterotopice.

- Calcifierile distrofice, apar atunci când sărurile de calciu sunt depozitate în ţesuturile modificate de procese necrotice, de exemplu, în pereţii vaselor de sânge afectate de ateroscleroză, degenerarea tendoanelor (în special umăr) în abcese vechi și focare de tuberculoză în focarele cicatricilor, scleroză în zone de steatonecroză pancreatică, mezenterice etc., în zone de fibroză pleurală. Probabil că în toate țesuturile lezate există o creștere a enzimelor de colestaz
ă (fosfatază) care determină eliberarea de ioni de fosfat, care, la rândul lor se combină cu calciul formând fosfat de calciu insolubil care precipită (devine solid). Ele pot interfera cu alte mecanisme care intervin: în special, în steatonecroză, când acizii grași liberi combinaţi cu calciu formează săpunuri insolubile. De-a lungul timpului, aceste focare pot fi transformate în formaţiuni calcifiate. În calcifierile distrofice calciul seric este normal.

- Calcifierile metastatice, sunt un proces patologic de depuneri heterotopice de calciu în țes
uturile sănătoase din cauza unei anomali a proceselor metabolice, apare atunci când calciul precipită în diferite locații ale corpului, ca rezultat al unei creșteri a cantității de calciu prezent în sânge (hipercalcemie). Condiţiile comune în calcifierile metastatice sunt hiperparatiroidismul, hipervitaminoza D, tumori maligne cu distrugere osoasă (mielom multiplu, metastaze osoase şi cancer de sân), conjunctivă oculară, scleră, cornee, retină, etc.


Acest tip de calcifiere este reprezentat de depunerile de săruri de calciu (în primul rând cristale de hidroxiapatită) în anumite țesuturi caracterizate printr-un mediu intern puternic alcalin, ca locuri de neutralizare a acizilor; printre acestea sunt venele pulmonare și ale arterelor sistemice în care curge sânge cu un conținut scăzut de bicarbonat, plamani si cornee (datorită proceselor ciliare).

- Calcifierile heterotopice, reprezintă formarea de calcificări în locuri în care în mod normal nu sunt prezente, se produc fără nici o cauz
ă aparentă. Ca de exemplu a tumorile mari calcifiate, suportate în principal în articulațiile șoldurilor, care se găsesc la pacienții care au fost pentru o perioadă lungă în comă.

Calcifiere idiopatică sclerochoroidală

Calcifierea sclerochoroidală reprezintă depunerile de săruri de calciu în Sclerotica și Coroida care poate fi idiopatică, secundară la hipercalcemie, sau asociată cu sindroamele Gitelman sau Bartter. Leziunile sunt cel mai frecvent bilaterale și situate periferic în cadranul superotemporal, de multe ori de-a lungul arcadeleor. Sunt frecvent multiple. Aceste caracteristici ajută pentru a le diferenția de osteoame coroidiene, care sunt, de obicei solitare, unilaterale, juxtapapilare, sunt observate la adulții tineri.

 

Fotograf: Stefani Karakas, CRA

Referință: Shields JA, Shields CL. CME revizuire: calcifiere sclerochoroidal: 2001 Harold Gifford Lecture. Retina. 2002; 22 (3): 251-61.


Degenerescența maculară

Degenerescența maculară este o boală care afectează peste 30 de milioane de persoane în lume, fiind prima cauză de orbire a persoanelor de peste 50 de ani. Așa cum indică și numele, această afecțiune implică distrugerea maculei (centrul retinei), care reprezintă locul de intersecție biochimică din ochi – unde energia care provine din lumină este transformată într-un semnal nervos. În jurul maculei se află acizi grași care pot reacționa cu lumina care vine și va produce un nivel scăzut de radicali liberi foarte reactivi. Acești radicali liberi pot distruge țesutul învecinat, inclusiv macula. Viziunea centrală se deteriorează progresiv și pe această zonă apare o pată neagră, care este proiectată pe obiectul pe care persoana îl privește.


Primele simptome ale degenerescenței maculare sunt: nevoia de a mări intensitatea luminii, o vedere tulbure, distorsionarea obiectelor, dificultatea de a observa detaliile, cititul devine repede un act dificil, chiar imposibil uneori. Depistarea precoce este esențială. Examenul fundului ochiului va confirma acest diagnostic.

Glaucomul

Glaucomul este o afecțiune a ochiului caracterizată prin creșterea considerabilă a presiunii intraoculare, ceea ce determină creșterea consistenței globului ocular, o atrofie a nervului optic și o diminuare a acuității vizuale. Poate proveni mai degrabă de la calcifierea canalelor de drenaj ale umorii apoase ale globilor oculari.

Este însoțit și de dureri atroce intraoculare.


Cataracta

Formarea cataractei presupune opacifierea cristalinului ochiului. Chirurgia implică îndepărtarea cristalinului opacifiat și înlocuirea lui cu unul artificial. Apariția stării de opac, ca și degenerescența maculei, precum și atât de multe boli din organismul nostru, sunt strâns legate de vătămarea produsă de prinderea în structura cristalinului a calciului (calcifieri).

Simptomele cataractei sunt: scăderea treptată a vederii, imaginea este ca prin ceață sau f
ără contur, schimbarea culorii pupilei, vederea este mai bună fară ochelari, nevoia de a schimba des dioptriile la ochelari, o senzație de a avea ceva deasupra ochiului și observarea unor inele sau halouri în jurul luminilor. Cataractele pot fi congenitale sau produse de răniri, boli sau calcifiere ectopică.

Anumite substanțe chimice sunt extrem de dăunătoare ochiului şi pot iniţia calcifierea ectopică la nivel ocular. Iată doar câteva: paradiclorobenzolul (folosit în deodoranți, substanțe care îndepărtează moliile și insecticidele), naftalina (pentru molii), fumul de țigară (poate produce cataractă sau degenerescență maculară), vopselele de păr (modificări ale cristalinului), gazele toxice etc.

Degenerescenţele retiniene

Retina este unul din cele trei straturi ale peretelui posterior al globului ocular, stratul cel mai intern, aici fiind locul unde se formează senzaţiile vizuale, graţie prezenţei unor
celule speciale de origine nervoasă - conuri şi bastonaşe.

De la aceste celule pleacă fibre nervoase, care, unindu-se, formează nervul optic; acesta face legătura între ochi şi creier. În zona posterioară (occipitală) a creierului informaţiile vizuale transmise de la retină prin nervul optic sunt transformate în imagini.

Retina este locul unei patologii variate, care poate afecta zona centrală a retinei (macula), sau periferia acesteia.

Simptomele sunt dominate de modificarea vederii centrale, pacientul acuzând:

- dificultate la citit - literele apar strâmbe sau întrerupte - până la pierderea totală a capacităţii de a citi sau de a vedea amănunte

- liniile drepte apar întrerupte sau ondulate, neregulate, etc.

- adesea apare o zonă de ceaţă sau neclaritate în câmpul vizual central, cu vedere mai bună la nivel periferic.

Se descriu două forme:

- Forma "uscată" (atrofică), mai frecventă - constă în apariţia unor zone de atrofiere a epiteliului pigmentar retinian şi a fotoreceptorilor (conuri), zone care pot fi mai mult sau mai puţin întinse datorită precipitării calciului şi producerii de modificări structurale.

- Forma "umedă" (exudativă) - constă în apariţia patologică a unor vase de sânge anormale (neovascularizaţie) la nivelul maculei, sub retină; aceste vase se pot dezvolta foarte mult, producând şi "ieşirea" de ser şi sânge din ele, în şi sub retină şi ducând astfel la forme avansate, ca Decolarea seroasă şi/sau sero-hemoragică de epiteliu pigmentar retinian - fază în care vederea centrala scade foarte mult.



Membrana vasculară (tunica vasculosa bulbi) are şi ea mai multe porţiuni. Partea sa cea mai întinsă dublează faţa profundă a scleroticii şi alcătuieşte coroida (choroidea). În zona anterioară, membrana vasculară, prezintă o îngroşare circulară: zona ciliară (corpus ciliare), din care se desprinde o membrană fibroasă care, dispunându-se în plan frontal, în dreptul corneei, formează diafragma ochiului — irisul (iris).

Una din consecinţele foarte grave ale depunerile de calciu în vasele de sânge oculare este aceea că acestea se pot bloca cu micro-plăci de aterom calcifiate provocând moartea ţesutului dependent de ele: calcifierea unei arteriole oculare duce la afectarea structurală în diferite zone oculare. De multe ori în circumstanțe speciale asistăm la calcifiere adevărată chiar și în absența hipercalcemiei.


Ochelarii nu înlătură cauzele reale ale problemelor de vedere

Punându-ne o pereche de ochelari de vedere sau folosind lentile de contact pe ochi este doar o rezolvare rapidă şi de moment, a unui efect. Nu se rezolvă problema de bază, adică cauza reală și nu face vederea noastră mai bună fără ochelari de vedere . Purtând ochelari de vedere sau lentile de contact, în timp ne vom deteriora şi mai rău vederea. Vom observa cum dioptriile cresc, din timp 
în timp. Pentru că de îndată ce începem să purtăm ochelari de vedere, ochii noştri nu mai depun eforturi pentru a corecta lipsa de coordonare în mișcările lor, ceea ce produce calcifieri la diferite structuri oculare, ce duce în timp la compromiterea funcţiei ochiului şi pierderea vederii.

O soluție pentru înlăturarea fiziologică a calcifierilor ectopice de la nivel ocular este formula nutriceutică ATEROMSTOP, cu bio-catalizatori  

Acesta formulă nutriceutică, cu bio-catalizatori a fost obţinută în urma unor riguroase observaţii şi verificări, realizate de cercetătorii din cadrul Centrului de Cercetare Nutriceutică Cluj, în colaborare cu Centrul Independent de Studii Biologice Cluj. 

Produsul ATEROMSTOP are o acţiune sistemică (acţiune generală la nivelul diferitelor ţesuturi, organe şi sisteme) şi are un puternic efect de destructurare fiziologică a plăcii de aterom, din tot sistemul arterial, precum 
şi eliminarea calcifierilor din ţesuturile moi. 

Fără eliminarea calcifierilor de la nivel ocular nu există o rezolvare reală a problemelor de vedere. Este corect să spunem că ochelarii maschează doar cauzele adevărate ale bolilor oculare, inducând credinţa că problemele de vedere s-au rezolvat odată cu acceptarea purtării ochelarilor. Nu, nu se rezolvă şi este bine să nu ne amăgim, ci să căutăm adevărata cauză şi să luăm măsuri, până nu se produc modificări structurale ireversibile.

Este bine de reţinut

Iată care sunt cele mai frecvente simptome care pot anunţa o problemă oculară:

1. Lumini, cerculeţe, umbre sau "un văl gri peste ochi" - pot să anunţe dezlipirea retinei, care poate să fie cauzată de glaucom sau de o lovitura serioasă la ochi;

2. Pierderea temporară şi bruscă a vederii. Chiar dacă se întâmplă brusc şi revine la fel de repede, ea poate să fie cauzată de o serie de boli oculare: degenerescenţă maculară legată de vârstă (care este principala cauză de orbire la persoanele cu vârsta peste 65 de ani) sau un tip de glaucom (se caracterizează prin creşterea tensiunii intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale);

3. Durerea la nivelul ochilor. Majoritatea afecţiunilor oculare nu dor, însă există şi situaţii în care putem să resimţim o durere la nivelul ochilor, şi ne anunţă că avem: glaucom, ochi uscaţi, lovitura la ochi, eroziunea corneei (zgârietură) sau cancer ocular.

4. Lovitura la ochi. Orice lovitură la nivelul ochilor trebuie analizată de un oftalmolog, în special dacă printre simptomele manifestate se numără roşeaţa ochilor şi durerea care durează mai mult de 15 - 20 de minute;

5. Disconfort persistent la nivelul ochilor. După ce am efectuat o activitate care implică un pericol pentru ochii noştri din cauza particulelor care ar putea să pătrundă este bine să facem un consult oftalmologic pentru a evita o posibilă infecţie oculară;

6. Ochii roşii. "Dacă avem ambii ochi roşii este foarte posibil să nu fie nimic grav, însă nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre un singur ochi înroşit".Daca avem ambii ochi roşii poate să fie vorba despre o răceală sau conjunctivită, însă dacă roşeaţa se manifestă la un singur ochi e posibil să fie cauzată de un proces inflamator profund, cum ar fi sclerita (inflamaţia sclerei) şi uveita (inflamarea interiorului ochiului).

7. Disconfort la purtarea lentilelor. Majoritatea persoanelor care poartă lentile de contact nu au nici o problemă dacă respectă sfaturile de îngrijire şi folosire a lor. Însă, există şi situaţii în care apar infecţii oculare, iar dacă simţim durere, disconfort şi avem ochii roşii nu ezita sa faci un consult oftalmologic;

8. Privire înceţoşată. Chiar dacă este trecătoare, privirea înceţoşată trebuie să ne alarmeze, deoarece poate să ascundă probleme serioase precum un glaucom, uveită, dezlipirea retinei sau degenerescenţă maculară. De asemenea, privirea înceţoşată la un singur ochi poate fi un simptom timpuriu pentru atacul de inima, potrivit dr. Richard Shugarman de la Academia Americană de Oftalmologie, citat de publicaţia EveryDayHealth.com.

Bibliografie:


1.Honavar SG, Shields CL, Demirci H, et al. Sclerochoroidal calcification: clinical manifestations and systemic associations. Arch Ophthalmol 2001;119:833–40.Medline][Web of Science]
 
2.Sivalingam A, Shields CL, Shields JA, et al. Idiopathic sclerochoroidal calcification.Ophthalmology 1991;98:720–4.
[Medline][Web of Science]

3.Rodriguez-Soriano J. Bartter and related syndromes: the puzzle is almost solved.Pediatr Nephrol1998;12:315–27. [CrossRef][Medline][Web of Science]

4.Naesens M, Steels P, Verberckmoes R, et al. Bartter’s and Gitelman’s syndromes: from gene to clinic. Nephron Physiol 2004;96:65–78. [CrossRef]
 
5.Monnens L, Bindels R, Grunfeld JP. Gitelman syndrome comes of age. Nephrol Dial Transplant1998;13:1617–19.

6.Bettinelli A, Tosetto C, Colussi G, et al. Electrocardiogram with prolonged QT interval in Gitelman disease. Kidney Int 2002;62:580–4.[CrossRef][Medline][Web of Science]

7.Shields JA, Shields CL. CME review: sclerochoroidal calcification: the 2001 Harold Gifford lecture. Retina2002;22:251–61. [CrossRef][Medline][Web of Science]

8.Calo L, Punzi L, Semplicini A. Hypomagnesemia and chondrocalcinosis in Bartter’s and Gitelman’s syndrome: review of the pathogenetic mechanisms. Am J Nephrol2000;20:347–50. [CrossRef][Medline][Web of Science]

9.Ea HK, Liote F. Calcium pyrophosphate dihydrate and basic calcium phosphate crystal-induced arthropathies: update on pathogenesis, clinical features, and therapy. Curr Rheumatol Rep2004;6:221–7. [CrossRef][Medline]
 
10.Bourcier T, Blain P, Massin P, et al. Sclerochoroidal calcification associated with Gitelman syndrome. Am J Ophthalmol 1999;128:767–8. [CrossRef][Medline][Web of Science]

11.Shields JA. Sclerochoroidal calcification in calcium pyrophosphate dihydrate deposition disease (pseudogout). Arch Ophthalmol1997;115:1077–9.

12.Boutboul S, Bourcier T, Heligon JP, et al. Familial pseudotumoral sclerochoroidal calcification associated with chondrocalcinosis. Br J Ophthalmol 2004;88:1094–5.

........................................................................................................................................

Ce ne poate afecta vederea?

Foarte multe medicamente pot produce afecțiuni oculare sau complicații ale acestor boli: barbituricele, medicamentele anti-hipertensive, medicamente antidiabetice orale, inhibitorii mono-amino-oxidază, antidepresivii triciclici, fenotiazinele, corticosteroizii, alopurinolul, tetraciclina și alte antibiotice atingând un spectru foarte larg, sulfonamidele, antihistaminele, pilocarpinul, agenții anti-colinesterazei, myleranul și alte medicamente radiomimetice, anticoncepționalele orale, pontocaina, ergotul, grupul morfinelor, streptozotocina, și multe alte medicamente. (Dr. Agatha Trash. Dr. Calvin Trash, Phylis Austin – Remedii naturale)


"New England Journal of Medicine" a relatat despre surprinzătoarea corelare dintre consumul mare de aspirină și degenerarea retinei (aspirina pătrunde în vasele de sânge ale retinei și poate duce în final la orbire).


Anumite substanțe chimice sunt extrem de dăunătoare ochiului. Iată doar câteva:paradiclorobenzolul (folosit în deodoranți, substanțe care îndepărtează moliile și insecticidele), naftalina (pentru molii), fumul de țigară (poate produce cataractă sau degenerescență maculară), vopselele de păr (modificări ale cristalinului), gazele toxice etc.

Mercurul metalic poate cauza boli oculare (mai ales opacizarea cristalinului) și poate fi ingerat în cantități mari prin consumul de carne de pește, midii și crustacee (homari).
Diferite surse de radiații cum ar fi razele X, microundele, razele infraroșii, radiațiile ultraviolete puternice de la soare evitați să priviți direct soarele), surse puternice de căldură pot provoca diverse boli ale ochiului. Purtați ochelari de soare, pentru a reduce riscul de cataractă apărută în urma leziunilor cumulative provocate de razele ultraviolete.



 


Comments