Ce alimente evită specialiştii?

Specialiştii au fost întrebaţi un lucru simplu: "Ce aliment eviţi tu?".

Răspunsurile acestora nu încropesc neapărat o listă de "alimente interzise", dar înlocuindu-le cu alternativele sugerate vă pot aduce o îmbunătăţire a sănătăţii şi linişte sufletească.


1. Endocrinologul nu va mânca niciodată: conserve de roşii

Frederick Vom Saal, este un endocrinolog la Universitatea Missouri unde studiază bisfenol-A (BPA).
Problema: Căptuşeala de răşină a conservelor de tinichea conţine bisfenol-A, un estrogen sintetic care produce, se pare, afecţiuni ce variază de la probleme de reproducere şi până la boli cardiace, diabet şi obezitate.
Din păcate, aciditatea (o caracteristică proeminentă a roşiilor) cauzează infiltrarea BPA în alimente. Studiile arată că la majoritatea oamenilor BPA-ul din organism depăşeşte cantitatea care inhibă producţia de material seminal sau care provoacă leziuni cromozomiale la ouăle animalelor.
Vom Saal spune că "putem asimila 50 de grame de BPA la litru dintr-o conservă de roşii, iar acesta este un nivel care va avea un impact asupra multor persoane, în special a celor tineri". "Eu nu mă apropii de roşiile la conservă", concluzionează endocrinologul Vom Saal.

Soluţia: Alegeţi roşii la borcan de sticlă (care nu sunt căptuşite cu răşină) sau pe cele proaspete şi organice. Dacă reţeta pentru care vreţi să le folosiţi vă permite, înlocuiţi-le cu sos de tomate îmbuteliat. Căutaţi produsele cu un nivel al sodiului redus şi cu puţine ingrediente adăugate. 


2. Fermierul nu va mânca: carne de vită hrănită cu porumb

Problema: Bovinele au evoluat pentru a mânca iarbă, nu cereale. Însă, fermierii de astăzi îşi hrănesc animalele cu porumb şi boabe de soia, care le îngraşă mult mai repede pentru a putea fi duse la abator.
Dar mai mulţi bani pentru fermieri crescători de vite înseamnă o nutriţie mai slabă pentru noi.
Un studiu recent realizat de USDA şi de cercetătorii de la Universitatea Clemson a descoperit că în comparaţie cu carnea de vită hrănită cu porumb, cea provenită de la animale crescute cu iarbă are un conţinut mai mare de beta-caroten, vitamina E, omega-3s, acid conjugat linoleic, calciu, magneziu şi potasiu, are mai puţini omega-6s inflamatori şi mai puţine grăsimi saturate care au fost legate de boli cardiace.
"Trebuie să respectăm faptul că vacile sunt ierbivore şi că acest lucru nu înseamnă că trebuiesc hrănite cu porumb şi cu îngrăşământ pentru pui", adaugă Salatin.

Soluţia: 

Puteţi lua în considerare şi achiziţionarea cărnii direct de la un fermier sau un crescător de bovine. 


3. Toxicologul nu va mânca niciodată: popcorn făcut la microunde

Olga Naidenko este cercetătoare în cadrul Grupului de Muncă Ecologic.
Problema: Chimicalele, inclusiv acidul perfluoroocatonoic (PFOA), din căptuşeala pungii, fac parte dintr-o serie de compuşi chimici care sunt legaţi de infertilitatea la oameni. În cadrul unor teste realizate s-a descoperit că acestea provoacă cancer la ficat, testicular şi de pancreas.
Studiile arată că microundele determină chimicalele să se vaporizeze şi să migreze în popcorn.
"Acestea stau ani de zile în organism şi se acumulează acolo", spune Naidenko.

Soluţia: Consumaţi popcorn realizat prin metoda tradiţională: la ceaun. Pentru aromă puteţi adăuga unt sau condimente uscate.

4. Directorul agricol nu va mânca niciodată: cartofi non-organici

Jeffrey Moyer este preşedintele Consiliului Naţional pentru Standarde Organice.

Problema: Legumele rădăcinoase absorb ierbicide, pesticide şi fungicide care ajung în sol. În cazul cartofilor, cea mai populară legumă din lume, aceştia sunt trataţi cu fungicide în timpul sezonului de creştere, apoi stropiţi cu ierbicide pentru a elimina buruienile înainte de recoltare.
După ce sunt culeşi, cartofii sunt trataţi din nou pentru a preveni încolţirea lor.
Moyer ne recomandă să încercăm următorul experiment: "Cumpăraţi un cartof dintr-un magazin şi încercaţi să îl lăsaţi să încolţească. Nu se va întâmpla acest lucru".
Acesta mai spune că "am vorbit cu producătorii de cartofi şi aceştia mi-au spus în mod sincer că nu ar mânca niciodată cartofii pe care ei îi vând. Toţi au terenuri separate unde îşi cultivă cartofi pentru ei fără a folosi toate acele chimicale".

Soluţia: Cumpăraţi cartofi organici. Spălarea cartofilor nu este suficientă pentru a elimina chimicalele care au fost absorbite în interiorul legumei. 


5. Experţii în domeniul pescăriei nu vor mânca niciodată: somon de crescătorie

Doctorul David Carpenter, director al Institutului pentru Sănătate şi Mediu de la Universitatea Albany, a publicat un studiu major referitor la contaminarea la peşti.
Problema: Natura nu a intenţionat ca somonii să fie înghesuiţi în ţarcuri şi hrăniţi cu soia, gunoi de păsări şi pene de pui hidrolizate. Ca şi rezultat al acestui aspect, somonul de crescătorie are un conţinut redus de vitamina D şi crescut de agenţi de contaminare, inclusiv cancerigeni, PCB, substanţe ignifuge bromurate şi pesticide,precum dioxina şi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul).
Potrivit lui Carpenter, cei mai contaminaţi peşti provin din Europa de Nord. Studiile au legat DDT-ul de diabet şi obezitate, dar unii nutriţionişti cred că beneficiile pe care le au omega-3s cântăresc mai mult decât riscurile acestei substanţe.
Există o îngrijorare şi în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antibiotice şi pesticide folosite pentru a trata aceşti peşti. Atunci când mănânci somon de crescătorie primeşti o doză cu aceleaşi medicamente şi substanţe chimice.

Soluţia: Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi somon sălbatic proaspăt. Dacă pe etichetă scrie că este somon de Atlantic proaspăt, atunci în mod sigur este de crescătorie, deoarece nu mai există crescătorii de peşti comerciale pentru somon sălbatic Atlantic. 


6. Cercetătorul în domeniul cancerului nu va bea niciodată: lapte produs cu hormoni artificiali

Rick North este un director de proiect al diviziei Oregon pentru Societatea Americană de Cancer.

Problema: Producătorii de lapte îşi tratează vitele lor de lapte cu hormon de creştere recombinant pentru bovine (rBGH sau rBST) pentru a stimula producţia de lapte. Însă, rBGH creşte totodată şi riscul infecţiilor ugerului şi chiar a puroiului în lapte.
De asemenea, acesta duce şi la un nivel mai mare a unui hormon numit factor de creştere în lapte, asemănător insulinei. La oameni, niveluri ridicate de IGF-1 pot contribui la apariţia cancerului de sân, de prostată şi de colon.
"Atunci când guvernele au aprobat rBGH, s-a crezut că IGF-1 din lapte va fi desfăcut de tractul digestiv uman" a spus North. Aşa cum s-a dovedit mai târziu, cazeina din lapte protejează majoritatea cantităţii de IGF-1.
"Nu există o siguranţă de 100% că acest lucru creşte riscul cancerului la oameni, însă acesta este acum interzis în majoritatea ţărilor industriale".

Soluţia: Verificaţi eticheta sticlelor şi a cutiilor de lapte să nu conţină rBGH, rBST şi să fie produs fără hormoni artificiali, sau cumpăraţi lapte organic. 


7. Expertul în alimente organice nu va mânca niciodată: mere convenţionale

Mark Kastel este director adjunct al Institutului Cornucopia, un grup de cercetare care susţine alimentele organice.

Problema: Dacă fructele de toamnă ar ţine un concurs "al celor mai bogate în pesticide", atunci merele ar câştiga. De ce? Acestea sunt altoite în mod individual (descendente dintr-un singur copac) aşa că fiecare varietate îşi menţine aroma distinctă.
Aşadar, merele nu dezvoltă o rezistenţă la pesticide şi sunt stropite frecvent.Industria susţine în continuare că aceste reziduuri nu sunt dăunătoare. Însă, Kastel a descoperit că "muncitorii la o fermă au cel mai mare risc de a dezvolta cancer".
Un număr crescut de studii încep să obţină tot mai multe informaţii care să lege o doză mare de pesticid de boala Parkinson.

Soluţia: Cumpăraţi mere organice din pieţe sau magazine.


Specialiştii au fost întrebaţi un lucru simplu: "Ce aliment eviţi tu?".

Răspunsurile acestora nu încropesc neapărat o listă de "alimente interzise", dar înlocuindu-le cu alternativele sugerate vă pot aduce o îmbunătăţire a sănătăţii şi linişte sufletească.

1. Endocrinologul nu va mânca niciodată: conserve de roşii

Frederick Vom Saal, este un endocrinolog la Universitatea Missouri unde studiază bisfenol-A (BPA).
Problema: Căptuşeala de răşină a conservelor de tinichea conţine bisfenol-A, un estrogen sintetic care produce, se pare, afecţiuni ce variază de la probleme de reproducere şi până la boli cardiace, diabet şi obezitate.
Din păcate, aciditatea (o caracteristică proeminentă a roşiilor) cauzează infiltrarea BPA în alimente. Studiile arată că la majoritatea oamenilor BPA-ul din organism depăşeşte cantitatea care inhibă producţia de material seminal sau care provoacă leziuni cromozomiale la ouăle animalelor.
Vom Saal spune că "putem asimila 50 de grame de BPA la litru dintr-o conservă de roşii, iar acesta este un nivel care va avea un impact asupra multor persoane, în special a celor tineri". "Eu nu mă apropii de roşiile la conservă", concluzionează endocrinologul Vom Saal.

Soluţia: Alegeţi roşii la borcan de sticlă (care nu sunt căptuşite cu răşină) sau pe cele proaspete şi organice. Dacă reţeta pentru care vreţi să le folosiţi vă permite, înlocuiţi-le cu sos de tomate îmbuteliat. Căutaţi produsele cu un nivel al sodiului redus şi cu puţine ingrediente adăugate. 

2. Fermierul nu va mânca: carne de vită hrănită cu porumb

Problema: Bovinele au evoluat pentru a mânca iarbă, nu cereale. Însă, fermierii de astăzi îşi hrănesc animalele cu porumb şi boabe de soia, care le îngraşă mult mai repede pentru a putea fi duse la abator.
Dar mai mulţi bani pentru fermieri crescători de vite înseamnă o nutriţie mai slabă pentru noi.
Un studiu recent realizat de USDA şi de cercetătorii de la Universitatea Clemson a descoperit că în comparaţie cu carnea de vită hrănită cu porumb, cea provenită de la animale crescute cu iarbă are un conţinut mai mare de beta-caroten, vitamina E, omega-3s, acid conjugat linoleic, calciu, magneziu şi potasiu, are mai puţini omega-6s inflamatori şi mai puţine grăsimi saturate care au fost legate de boli cardiace.
"Trebuie să respectăm faptul că vacile sunt ierbivore şi că acest lucru nu înseamnă că trebuiesc hrănite cu porumb şi cu îngrăşământ pentru pui", adaugă Salatin.

Soluţia: Cumpăraţi carne de vită provenită de la animale hrănite cu iarbă, care poate fi găsită în special la magazinele de specialitate sau în pieţele de profil. De obicei trebuie să fie etichetată, dar dacă nu are aşa ceva, cel mai bine este să întrebaţi măcelarul despre provenienţa cărnii.
De asemenea, puteţi lua în considerare şi achiziţionarea cărnii direct de la un fermier sau un crescător de bovine. 

3. Toxicologul nu va mânca niciodată: popcorn făcut la microunde

Olga Naidenko este cercetătoare în cadrul Grupului de Muncă Ecologic.
Problema: Chimicalele, inclusiv acidul perfluoroocatonoic (PFOA), din căptuşeala pungii, fac parte dintr-o serie de compuşi chimici care sunt legaţi de infertilitatea la oameni. În cadrul unor teste realizate s-a descoperit că acestea provoacă cancer la ficat, testicular şi de pancreas.
Studiile arată că microundele determină chimicalele să se vaporizeze şi să migreze în popcorn.
"Acestea stau ani de zile în organism şi se acumulează acolo", spune Naidenko.

Soluţia: Consumaţi popcorn realizat prin metoda tradiţională: la ceaun. Pentru aromă puteţi adăuga unt sau condimente uscate.

4. Directorul agricol nu va mânca niciodată: cartofi non-organici

Jeffrey Moyer este preşedintele Consiliului Naţional pentru Standarde Organice.

Problema: Legumele rădăcinoase absorb ierbicide, pesticide şi fungicide care ajung în sol. În cazul cartofilor, cea mai populară legumă din lume, aceştia sunt trataţi cu fungicide în timpul sezonului de creştere, apoi stropiţi cu ierbicide pentru a elimina buruienile înainte de recoltare.
După ce sunt culeşi, cartofii sunt trataţi din nou pentru a preveni încolţirea lor.
Moyer ne recomandă să încercăm următorul experiment: "Cumpăraţi un cartof dintr-un magazin şi încercaţi să îl lăsaţi să încolţească. Nu se va întâmpla acest lucru".
Acesta mai spune că "am vorbit cu producătorii de cartofi şi aceştia mi-au spus în mod sincer că nu ar mânca niciodată cartofii pe care ei îi vând. Toţi au terenuri separate unde îşi cultivă cartofi pentru ei fără a folosi toate acele chimicale".

Soluţia: Cumpăraţi cartofi organici. Spălarea cartofilor nu este suficientă pentru a elimina chimicalele care au fost absorbite în interiorul legumei. 

5. Experţii în domeniul pescăriei nu vor mânca niciodată: somon de crescătorie

Doctorul David Carpenter, director al Institutului pentru Sănătate şi Mediu de la Universitatea Albany, a publicat un studiu major referitor la contaminarea la peşti.
Problema: Natura nu a intenţionat ca somonii să fie înghesuiţi în ţarcuri şi hrăniţi cu soia, gunoi de păsări şi pene de pui hidrolizate. Ca şi rezultat al acestui aspect, somonul de crescătorie are un conţinut redus de vitamina D şi crescut de agenţi de contaminare, inclusiv cancerigeni, PCB, substanţe ignifuge bromurate şi pesticide,precum dioxina şi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretanul).
Potrivit lui Carpenter, cei mai contaminaţi peşti provin din Europa de Nord. Studiile au legat DDT-ul de diabet şi obezitate, dar unii nutriţionişti cred că beneficiile pe care le au omega-3s cântăresc mai mult decât riscurile acestei substanţe.
Există o îngrijorare şi în ceea ce priveşte nivelul ridicat de antibiotice şi pesticide folosite pentru a trata aceşti peşti. Atunci când mănânci somon de crescătorieprimeşti o doză cu aceleaşi medicamente şi substanţe chimice.

Soluţia: Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi somon sălbatic proaspăt. Dacă pe etichetă scrie că este somon de Atlantic proaspăt, atunci în mod sigur este de crescătorie, deoarece nu mai există crescătorii de peşti comerciale pentru somon sălbatic Atlantic. 

6. Cercetătorul în domeniul cancerului nu va bea niciodată: lapte produs cu hormoni artificiali

Rick North este un director de proiect al diviziei Oregon pentru Societatea Americană de Cancer.

Problema: Producătorii de lapte îşi tratează vitele lor de lapte cu hormon de creştere recombinant pentru bovine (rBGH sau rBST) pentru a stimula producţia de lapte. Însă, rBGH creşte totodată şi riscul infecţiilor ugerului şi chiar a puroiului în lapte.
De asemenea, acesta duce şi la un nivel mai mare a unui hormon numit factor de creştere în lapte, asemănător insulinei. La oameni, niveluri ridicate de IGF-1 pot contribui la apariţia cancerului de sân, de prostată şi de colon.
"Atunci când guvernele au aprobat rBGH, s-a crezut că IGF-1 din lapte va fi desfăcut de tractul digestiv uman" a spus North. Aşa cum s-a dovedit mai târziu, cazeina din lapte protejează majoritatea cantităţii de IGF-1.
"Nu există o siguranţă de 100% că acest lucru creşte riscul cancerului la oameni, însă acesta este acum interzis în majoritatea ţărilor industriale".

Soluţia: Verificaţi eticheta sticlelor şi a cutiilor de lapte să nu conţină rBGH, rBST şi să fie produs fără hormoni artificiali, sau cumpăraţi lapte organic. 

7. Expertul în alimente organice nu va mânca niciodată: mere convenţionale

Mark Kastel este director adjunct al Institutului Cornucopia, un grup de cercetare care susţine alimentele organice.

Problema: Dacă fructele de toamnă ar ţine un concurs "al celor mai bogate în pesticide", atunci merele ar câştiga. De ce? Acestea sunt altoite în mod individual (descendente dintr-un singur copac) aşa că fiecare varietate îşi menţine aroma distinctă.
Aşadar, merele nu dezvoltă o rezistenţă la pesticide şi sunt stropite frecvent.Industria susţine în continuare că aceste reziduuri nu sunt dăunătoare. Însă, Kastel a descoperit că "muncitorii la o fermă au cel mai mare risc de a dezvolta cancer".
Un număr crescut de studii încep să obţină tot mai multe informaţii care să lege o doză mare de pesticid de boala Parkinson.

Soluţia: Cumpăraţi mere organice din pieţe sau magazine.

 

       10 ALIMENTE MODIFICATE CU GENE UMANE


Politicile economice, cât și goana acerbă după profit sunt doar două dintre premizele pe care se bazează marii producători de alimente. Aceste rațiuni nu fac decât să dezvolte interesele corporațiilor, sau chiar ale guvernelor din întreaga lume, iar sănătatea consumatorilor este lăsată pe ultimul plan. Pe nimeni nu mai interesează efectele secundare ale alimentației atâta timp cât profitul este satisfăcător.

Culturile genetice au pus stăpânire de mai mult timp pe întreaga agricultură, astfel fructele și legumele organice au devenit o raritate și sunt destinate numai celor care își permit să plătească un preț foarte mare. Probabil că din această cauză iubitorii teoriei conspiraționiste au dedus că la nivel mondial s-a pus în aplica un plan diabolic prin care se încearcă exterminarea în masă a populației cu venituri mici și medii.

Pentru că informația încă este gratuită și la îndemâna oricui, vă prezentăm o listă cu cele mai dăunătoare alimente pe care vă sfătuim să le scoateți din meniul zilnic:

1. Porumbul – a fost modificat de natură să-şi dezvolte propriul insecticid. Monsanto a recunoscut că în SUA jumătate din culturile de porumb sunt modificate genetic. Şoarecii hrăniţi cu porumb modificat genetic au probleme de reproducere şi fertilitate.

2. Soia – modificată să reziste la ierbicide. Produse: făină de soia, tofu, băuturi de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hrăniţi cu soia OMG au probleme de înmulţire şi o rată ridicată a mortalităţii.

3. Bumbacul – de asemenea proiectat să reziste erbicidărilor. Mii de fermieri indieni au suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vată de bumbac OMG.

4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în Hawaii în 1999. Culturile de papaya transgenică ocupă acum trei pătrimi din totalul arhipelagului Hawaii.

5. Orezul – cultura emblemă a Asiei de Sud Est a fost modificată genetic să conţină o mare cantitate de vitamina A. Se pare că există şi o varietate ce conţine gene umane (!) care e cultivată pe teritoriul Statelor Unite. China Daily, un ziar online, arată că s-au semnalat probleme serioase de sănătate publică şi mediu date de culturile de orez OMG, care dau reacţii alergice. Există şi unele temeri legate de transferul de gene.

6. Roșiile – au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi, prevenindu-se alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test vizând siguranţa roşiilor OMG, unele animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea unor astfel de tomate.

7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei comestibil şi de margarină. Şi mierea mai poate fi produsă din flori de rapiţă. În Germania, autorităţile au raportat că o treime din polenul prezent în mierea canadiană provine de la culturi modificate genetic.

8. Produsele din lapte. S-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost injectate cu hormon de creştere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon produs de Monsanto determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%. Laptele provenit de la astfel de vaci conţine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors – factori de creştere insulinici). Oamenii au de asemenea IGF-1 în organismul lor. Cercetătorii şi-au exprimat îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în corpul uman au fost asociate cu cancere de colon şi de sân.

9. Cartofi – şoarecii hrăniţi cu cartofi modificaţi cu Bacillus thuringiensis var. Kurstaki Cry 1 au fost descoperiţi cu toxine în organism. În pofida anunţurilor contrare, aceasta arată că toxina Cry 1 era stabilă în organismul şoarecilor de laborator. Când riscurile de sănătate au fost date publicităţii, s-a pornit o dezbatere.

10. Mazărea – cea modificată genetic a fost identificată ca fiind cauza unor răspunsuri imunologice la şoareci şi posibil la om. O genă de fasole a fost inclusă în mazărea OMG, cu scopul de a crea o proteină care funcţionează ca un pesticid. Sursa:http://www.efemeride.ro/

......................................................................................................

Lista celor mai importante substanţe care consumate în cantităţi destul de mari pot pune în pericol sănătatea sau chiar pot provoca moartea.

1. Difenilamina

Este un fungicid care se regăseşte cu precădere în mere. Odată merele consumate, difenilamina se acumulează în rinichi, ficat şi sânge, iar eliminarea sa se produce cu greutate. Consumul fungicidului pe termen lung devine periculos pentru sănătate şi poate produce chiar moartea.

2. Tiabendazol (E233)

Un alt fungicid periculos organismului uman care se regăseşte de asemenea în mere. Este foarte nociv pentru sistemul nervos, cauza pentru care a fost interzis în mai multe ţări din lume, dar mai puţin în România. Oare de ce?

3. Aldrin

Aldrin este un pesticid care odată aplicat pe soluri le protejează împotriva dăunătorilor, în special lăcustelor, dar şi viermilor care atacă rădăcinile plantelor. Are un efect letal atât asupra oamenilor, cât şi al păsărilor, animalelor sau peştilor. Aldrin-ul se regăseşte în carne şi produse lactate. Doza letală pentru un om este doar de 5g. Consumul produselor alimentare care conţin acest pesticid sporeşte riscul îmbolnăvirii, cauza pentru care a fost interzis în mai multe ţări, dar mai puţin în România.

4. Dieldrina

Este un compus chimic al Aldrinului şi se foloseşte împotriva termitelor. Pesticidul se găseşte în proporţii mari în laptele pasteurizat. Consumul său în cantităţi mari poate produce moartea.

5. Mirex

Un alt insecticid folosit împotriva termitelor, care are o durată de viaţă de până la 10 ani înainte să ajungă sa se degradeze, se regăseşte în general în carne sau peste. Mirexul este o substanţă care provoacă cancerul şi a fost interzis în mai multe ţări ale lumii.
Comments